Archive for Web Strategies

Ziarul in online, de la PDF la strategie

Ziarele au fost des criticate pentru faptul ca nu se adapteaza indeajuns de repede lumii online si ca profiturile multor publicatii au scazut tocmai din aceasta cauza. Totusi, ziarele fac eforturi si exista inca sceptici care nu cred ca locul acestora este in online.

Un studiu al Bivings Group arata ca, in 2007 dintre 100 de publicatii mari din SUA care aveau site, 92 ofera materiale video (31% mai mult decat in anul precedent), 97% ofera RSS, 95% au bloguri ale jurnalistilor, 49% ofera podcast si doar 33% ofereau posibilitatea comentariilor la articole.

Desi nu exista studii in acest domeniu si pe piata autohtona, se poate observa totusi ca publicatiile importante incep sa inteleaga necesitatea unei puternice prezente online. Exista diferente in mass-media romaneasca ,aceasta oferind intr-un numar mult mai redus continut video, dar mult mai multe publicatii ofera posibilitatea de a comenta articolele. In acelasi timp, oferta ziarelor pentru cititorii care folosesc telefoanele mobile este destul de redusa, dar aceasta va creste cu cat numarul utilizatorilor va fi mai mare.

In acelasi timp, presa online romaneasca experimenteaza si incepem sa vedem strategii integrate de comunicare online (website, blogging, micro-blogging, social networking etc.). Este bine ca ziarele romanesti incep sa inteleaga importanta online-ului si sa continue sa tina pasul cu cititorii.

Comments

Reversing the long tail

Azi dimineata ma gandeam ca daca intrebi 100 de oameni care e melodia preferata din Beatles vei avea 50 de raspunsuri diferite. (Ceea ce nu se intampla probabil la Frank Sinatra sau AC/DC.) Si mai sunt genul asta de formatii, fac pariu. Sau de scriitori. Si tot asa din gand in gand am ajuns la ce zicea Confucius, ceva de genul “Din punct de vedere al esentei, toti oamenii sunt la fel. Din punct de vedere al comportamentului toti oamenii sunt diferiti.” Cum ar veni: vrem aceleasi lucruri din motive diferite. (Carcotasii as putea sa spuna ca si reciproca e valabila: vrem lucruri diferite din aceleasi motive diferite).

Dar hai sa mai scurtez: modelul clasic la vanzari e distributia Pareto – 20% din clienti aduc 80% din vanzari. Asta si pentru ca costurile de informare sunt ridicate si atunci preferi sa te focusezi pe cei 20%. In epoca internetului, lucrurile se schimba: aia 80% care nu erau cei mai buni clienti (pentru ca voiau tot felul de bazaconii care nu existau) tind sa genereze mai mult decat 80% din venituri. Dar tot teoria spune ca ai nevoie de cateva produse mainstream/best-sellers care sa miste coada. Sa ii faca pe oameni sa exploreze nisele pravaliei tale.

Ma gandeam astazi ca si reciproca e valabila pentru brandurile deja stabilite. (Longtailul e teoria favorita a startupurilor, stim bine). Ce ar fi sa iti folosesti realizarile trecute ca sa impingi publicul catre treaba pe care vrei sa o promovezi in momentul de fata.

Sa luam exemplul televiziunilor si video online. Sa zicem ca sunt o televiziune care are toate drepturile pe un show (sa spunem un reality) care se face de cinci ani. Si inca continua. Daca pun toata arhiva pe internet, fara plata, pot sa imi conving potentialul public sa se uite si la viitorul episod, si nu la emisiunea concurentei. Deci puncte de audienta mai bune pentru show. Plus promouri la alte emisiuni de acelasi tip daca am chef. Plus publicitate. Plus cross-selling – cei care vor sa cumpere DVD-urile (calitate superioara + bonusuri).

Canibalizare? Nu cred. Citeam ca anul trecut, favoritul inainte de Oscaruri era Munich al lui Spielberg. Disney – compania producatoarea – si-a luat insa atatea protectii cand a facut DVD-urile pentru cei care voteaza incat peste 25% din votanti nu au reusit sa le ruleze pe playerele lor. Probleme de DRM, criptare etc. A castigat Crash care a trimis DVD-urile fara nici un pic de protectie, fara control excesiv al listelor etc. Pe termen lung cine a pierdut bani? Oricum ambele filme erau deja pe file-sharing.

Sa luam pe de alta parte: South Park. Longevitatea sa se datoareaza si faptului ca se raspandeste viral. Si pe termen lung asta inseamna marketing bun si ieftin, deci profituri mai mari.

Intr-o fraza: sa pui continutul vechi care oricum nu mai aduce bani deloc sau aproape deloc sa impinga la remorca continutului prezent mi se pare o cale foarte buna pentru marii posesori de continut.

Comments

Don’t Blogga ‘Cause Bloggy. Just Blog.

Ovidiu Petrescu, Ellen, Eric Case, Pedram Keyani au cu totii ceva in comun. Iar acel lucru este faptul ca sunt toti Googlers. Sunt oameni care se trezesc dimineata si merg la serviciu la Google Inc. Toti posteaza pe bloguri personale. Link-urile sunt reunite pe blogul oficial Google.

Impresia generala e ca orice angajat poate scrie pe blogul extern Google: manageri de productie, Dennis – cel care deseneaza Google Doodles sau ingineri software. Asta e si impresia pe care o lasa blogul Tree, nu? =))

Insa un blog, mai ales unul extern care este ca o fereastra de comunicare cu publicul, are nevoie de grija si pricepere pentru a se dezvolta intr-o unealta eficienta.

Asta nu inseamna ca cele interne – care ajuta angajatii sa colaboreze si sa isi dezvolte ideile – sunt mai lipsite de importanta. La Tree nu avem un blog intern (pentru ca am dezvoltat deja comunicarea telepatica in interiorul companiei). Dar daca am avea, Emil ar avea sansa sa posteze versurile imnului Steaua si Ioana poze cu the one and only SuperCat.

Insa daca ne intoarcem la adevaratul rol al blogului, exista cateva trucuri de care poti sa te folosesti pentru a implementa un blog care sa te ajute si pe tine, si pe cititorii tai. In primul rand, nu trebuie sa uiti ca blogul este o unealta de comunicare, deci dialogul trebuie incurajat (iar comentariile si pagina de contact contribuie la asta). In al doilea rand, ai putea sa te folosesti de noul white paper despre modalitati alternative de comunicare – blogurile.

Evident, blogurile nu se potrivesc profilului oricarei companii, insa iti aduc rezultate mai bune in motoarele de cautare, maresc vizibilitatea online a companiei, sunt o forma alternativa de media care ofera o voce personalizata firmei si creeaza oportunitati de Word Of Mouth marketing.

Ce fac ele de fapt? Trecerea la web 2.0. Adica te ajuta sa avansezi odata cu tehnologia.

PS: Desi titlul poate parea o balbaiala fara sens, o minte flexibila ca a mea poate ajunge chiar la un rezultat coerent.

Comments

Welcome, Livia. You have 1 unread message.

Cand citesc acest mesaj am mai multe modalitati de actiune: sa deschid e-mailul respectiv, sa il sterg sau sa il inregistrez ca spam.

De obicei nu deschid e-mailurile care vin de la adrese necunoscute sau care au titluri vagi. Deschid e-mailurile care vin de la siturile pe care m-am inregistrat, insa nu urmez intotdeauna link-urile, iar continutul il citesc pe diagonala. Mai sunt atentionata din cand in cand ca nu am mai intrat pe situl respectiv de mult timp si probabil cineva care se ocupa de evaluarea raspunsurilor nu stie daca mai vreau sa imi pastrez contul. Alteori comand produse si primesc dupa aceea ultimele aparitii, oferte sau pur si simplu invitatii la evenimente.
Astfel, in programul meu de zi cu zi, deschid sau sterg newslettere, ultimele aparitii, stiri, formulare de comanda sau reclame la produse. Acest lucru este oarecum lipsit de importanta pentru mine, insa cu siguranta conteaza pentru cei care le genereaza.
Comunicarea B2C prin Internet Direct Mail – directa, personalizata si targetata – este din ce in ce mai folosita. Pentru ca un e-mail costa mai putin decat o scrisoare, un print sau o reclama televizata, rezultatele unei campanii sunt masurabile, resursele limitate, mesajele pot si customizate in functie de categoria publicului.

Primele intrebari la care trebuie sa raspunzi inainte sa implementezi o campanie de internet direct mail sunt:

  • Cui trimiti e-mailurile?
  • De unde iei adresele?
  • Care va fi formatul mesajului?
  • Care va fi continutul?
  • Cum vei masura rezultatele?

De exemplu, e-mailurile in format HTML intaresc mesajele, insa sunt preferate de utilizatorii mai neexperimentati. De aceea este recomandabil sa li se permita utilizatorilor sa isi aleaga formatul. ROI (Return Of Investment) este metoda eficienta de masurare a rezultatelor unei campanii, rata obtinuta variind in functie de produs, industrie, target.

Raspunsul la toate intrebarile de mai sus, precum si cum puteti evita sa fiti etichetat drept generator de mesaje spam le gasiti aici.

Comments

How do you write right?

Tricourile inscriptionate spun ceva despre omul care le imbraca. Citate preluate, idei amuzante sau fraze care se vor ironice (I see dumb people / I smile because I have no idea what’s going on / Your lips keep moving and all I hear is Blah Blah Blah). Arata despre un om ca este ori ironic, amuzant, fan al unei trupe, cu imaginatie bogata sau nu, insa, inainte de toate, ca vrea sa se diferentieze in fata celorlalti.

Cum trebuie sa fie textul de pe un tricou asa incat sa poata fi citit? Scurt, concis, mare. Pentru ca strada este un mediu dinamic. Oamenii se misca, alearga, se grabesc. Textele trebuie scrise asa incat sa se adapteze mediului.

Mediul online seamana intr-o mica masura cu tricourile de pe strada. Scanare, rapiditate si concizie. Daca luam un exemplu concret, observam de ce e atat important nu numai design-ul, uzabilitatea, ci si ce spui si cum spui.

Mai sus avem un text compact. Poate e doar o parere subiectiva, insa designul primului text nu seamana cu acesta:

Ce le diferentiaza? Liste, bullet points, o singura idee pe paragraf, spatiu alb, structura clara, link-uri. In fond, cateva elemente care fac vizitatorul sa iti citeasca pagina sau sa mai intoarca. Pentru ca i-a placut si nu i-a fost greu sa afle ce dorea.

Dar cum scrii, practic, ceva pentru Internet? Te pui in locul cititorului, alegi cuvintele cheie (cele care vor fi subliniate, linkuite etc.), incerci sa structurezi textul asa incat sa fie aerisit, si nu un bloc compact. Gandeste-te daca o parte din informatie poate fi exprimata mai usor cu ajutorul unei fotografii, al unui grafic sau tabel. Nu lasa o cantitate mare de informatie pe o singura pagina; e mai usor sa inserezi un link spre un fisier de download sau spre o alta pagina pentru cei cu adevarat interesati. Mai multe depre ce si cum sa scrii online aici.

Comments

Users have Great Expectations

Cand cumpar un telefon ma astept sa poata suna, sa imi salveze mesajele si sa nu se descarce imediat, ca doar de aia se numeste mobil. La fel, atunci cand caut ceva pe internet sau intru pe o pagina am anumite asteptari. De exemplu, prefer sa nu imi instalez tot felul de plug-in-uri doar ca sa pot vedea pagina, vreau sa vad toate literele, sa nu existe mii de bannere care sa transforme navigarea intr-un labirint intortocheat.

Intrebarea este: in ce mod produsul tau raspunde nevoilor consumatorilor? Satisfacerea nevoii de simplitate si organizare nu mai este doar cireasa de pe tort, pe care o acorzi utilizatorului ca pe o favoare. Este chiar blatul!

Despre uzabilitatea siturilor si a aplicatiilor web. Cu alte cuvinte, despre cum faci cautarea / navigarea usoara pentru utilizator, astfel incat sa simta ca lucrurile vin de la sine si ca nu trebuie sa isi bata capul pentru a gasi link-ul spre prima pagina sau cuvantul cautat intitial pe google. Pentru ca, inconstient (involuntar), toti avem anumite reprezentari despre un meniu, despre locul unde ar trebui sa se afle Cosul de cumparaturi sau versiunea in limba straina. Suntem familiarizati cu Arial sau Times NR si nu cu Haettenschweiler sau Kartika.

Nu incerca sa reinventezi roata. Imbunatateste-o. Pentru ca asteptarile noastre se bazeaza pe ceea ce cunoastem deja. Iar la nivelul uzabilitatii: cu cat e mai simplu, cu atat e mai usor. Si mai vizitat. 🙂

Comments (1)

“TV screen” cum zice si maestrul Bregovic

“Forget it all
The TV screen
TV screen makes you feel small
No life at all

Now that you have turned it off
It’s harder than you thought
No one wants to give a damn
Or even hear a thought “

Gandul asta a pornit de la Radu si de la noul site PROTV pe care l-am lansat (acum nu ma laud ca firma noastra l-a facut, dar chiar foarte complex si oamenii de acolo au o super-echipa care o sa-l sustina cu content din tot trustul).

Faza este ca intr-adevar s-a schimbat conceptul cu televiziunile:

1. S-a dus naiba televizorul pentru o parte a populatiei (aia mai cu banuti).
2. Dar televiziunea ca forta mediatica a ramas (de fapt chiar e un paradox – audienta scade in lume, dar profiturile cresc: vezi HBO care a avut in 2005 cea mai mica audienta, dar cele mai mari incasari – bine HBO merge pe abonamente, dar si cei care traiesc in publicitate o duc la fel de bine).
Baietii din liga grea sunt gata sa pompeze bani frumosi in online pentru ca inteleg ca televiziunea este noul radio (ca s-o spun mai eufemist ca Radu). Viitorul este highly-personalized content with highly-targeted ads. Si in care se pot face bani mult mai frumosi decat din cele o suta de feluri de a spune “detergent” gospodinelor. Uite un post misto pe tema TV advertising de la Eugen. Combinatia de TV + Internet permite sa distribui publicitate si la ceasuri Vacheron nu numai la Swatch. Si baietii grei or sa se prinda.

3. Televiziunea si trusturile mari de presa in genere or sa inceapa si in .ro lupta cu companiile pur-online. De vazut cat marketshare vor castiga. Cel putin pe continut eu zic ca nu au cum sa piarda. Si my feeling este ca nu vor cumpara. Pentru ca nu au de ce. Sau it’s better to build than to buy in their case. Parerea mea este ca firmele pur-online nu au ajuns la nivelul necesar ca sa fie investitii sigure (inca sunt mult-mult prea antreprenoriale si pot fi dizlocate relativ usor de trusturile media care au expunere mediatica mare.)
4. Strategia PROTV-ului de a baga video e o idee buna (trebuie bagat un pic mai mult continut text pentru oamenii care se afla la munci si nu vor sa dea play la orice – vezi CNN). Deoarece continutul video este complet copyrightabil (adica siturile de agregare nu il vor putea lua ca pe cel textual). Plus ca se diferentiaza si de ziare.

5. Aplauze si pentru increderea in dezvoltator (adica TreeWorks). Eu zic ca a fost o colaborare foarte buna. Si pentru deschiderea la sugestii.

Succes asadar. Si asteptam si alte initiative romanesti la acelasi nivel de complexitate si de sustinere cu continut.

Comments (6)

Google Gbay- Important pentru publicitatea online

In curand Google va lansa produsul concurent pentru PayPal : Gbuy.

Interesant este ca de data asta s-a stabilit un moment exact pentru lansarea produsului si nu a fost anuntat doar cu cateva zile inainte de 28 iunie. Este evident ca isi doresc cat mai multa publicitate pentru lansare, incepand chiar din prima clipa. Dar acest lucru este de altfel normal daca ne gandim la dimensiunea evenimentului : poate chiar si la dominatia pe termen lung in publicitatea online.

Ieri am citit despre marea problema pe care o are publicitatea cu plata pe click( in special Google Adwords) cu click-urile false (si nu este vorba de 2-3 click-uri date la intamplare, ci de un numar mare facut de o retea intreaga de calculatoare si alte  manuieli ce se fac la scara larga.

http://www.fool.com/news/commentary/2006/commentary06060927.htm?ref=foolwatch

Evident, solutia este combinarea targetarii contextuale si demografice cu cea a utilizatorilor. Vreau sa spun  ca este evident ca cineva cu un anumit IP care a cumparat un bilet in croaziera, este foarte posibil sa cumpere si un parfum. In acelasi timp, un IP nefolosit din punctul de vedere al achizitiei, nu este foarte atractiv pentru publicitari. De asta ma intreb cand o sa vedem « selecteaza IP-urile care au achizitionat de minim 500 $ in ultimele 6 luni ».

Dar chiar mai bun decat IP-urile ar fi un sistem de conturi care sa ne permita sa calculam achizitiile unei persoane chiar daca sunt facute de la calculatoare diferite. Mai ales fiind in conformitate cu folosofia Google privind trecerea activitatii de la desktop-urile Microsoft, care sunt dominante, la servere web( preferabil ale lor).

Din acest punct de vedere as spune ca portofoliile de licitatii de la Google Finance si conturile de plata de la Gbay vor juca un rol foarte important pe care jurnalistii deja il inteleg.

Este interesant cit de multe va face sistemul Google de data-mining cu informatiile culese.  Pina acum Google a lucrat in general cu analize de continut, dar aceasi tehnica poate fi aplicata si in cazul utilizatorilor.

 

Comments (4)