Archive for February, 2007

Exista doua tipuri de programatori. Noi ii vrem pe ambii !

Vestea buna este ca angajam. Vestea si mai buna este ca ii angajam si pe cei care se pricep la programarea web, si pe cei care nu se pricep. Pentru ambele categorii de programatori avem referral fee.

Programatorii juniori sau seniori pot face primul pas, adica sa isi indrepte mouse-ul aici sau aici. Dupa teste de personalitate si de compatibilitate (deci doua luni de la angajare), zana buna care le-a indrumat pasii spre noi va primi intre 150 si 250 E referral fee. Luam in considerare orice forma de recomandare: comentariu pe blog, e-mail, tatuaj de marcare a recomandatului, hipnoza, scrisoare de recomandare, colet prin posta cu semnatura la primire.

Cei care nu se pricep la programare, insa ar vrea sa se priceapa, pot incepe ca trainees. Minima conditie este familiarizarea cu un computer, o facultate tehnica si cateva linii scrise in Pascal sau Basic. Mai trebuie sa fie si destepti, motivati, dornici sa lucreze full-time si sa fie platiti si dupa cateva luni sa se poata numi juniori. La departamentul de programare se coace deja un plan de transformare a unor oameni cu facultati tehnice si structuri mentale de ingineri in programatori (si nu implica brainwashing :D). Pentru acestia acordam referral fee in beri.

Concluzia postului este: pentru jobs @ TreeWorks, folositi cu incredere adresa de e-mail office@tree.ro.

Comments (5)

Reversing the long tail

Azi dimineata ma gandeam ca daca intrebi 100 de oameni care e melodia preferata din Beatles vei avea 50 de raspunsuri diferite. (Ceea ce nu se intampla probabil la Frank Sinatra sau AC/DC.) Si mai sunt genul asta de formatii, fac pariu. Sau de scriitori. Si tot asa din gand in gand am ajuns la ce zicea Confucius, ceva de genul “Din punct de vedere al esentei, toti oamenii sunt la fel. Din punct de vedere al comportamentului toti oamenii sunt diferiti.” Cum ar veni: vrem aceleasi lucruri din motive diferite. (Carcotasii as putea sa spuna ca si reciproca e valabila: vrem lucruri diferite din aceleasi motive diferite).

Dar hai sa mai scurtez: modelul clasic la vanzari e distributia Pareto – 20% din clienti aduc 80% din vanzari. Asta si pentru ca costurile de informare sunt ridicate si atunci preferi sa te focusezi pe cei 20%. In epoca internetului, lucrurile se schimba: aia 80% care nu erau cei mai buni clienti (pentru ca voiau tot felul de bazaconii care nu existau) tind sa genereze mai mult decat 80% din venituri. Dar tot teoria spune ca ai nevoie de cateva produse mainstream/best-sellers care sa miste coada. Sa ii faca pe oameni sa exploreze nisele pravaliei tale.

Ma gandeam astazi ca si reciproca e valabila pentru brandurile deja stabilite. (Longtailul e teoria favorita a startupurilor, stim bine). Ce ar fi sa iti folosesti realizarile trecute ca sa impingi publicul catre treaba pe care vrei sa o promovezi in momentul de fata.

Sa luam exemplul televiziunilor si video online. Sa zicem ca sunt o televiziune care are toate drepturile pe un show (sa spunem un reality) care se face de cinci ani. Si inca continua. Daca pun toata arhiva pe internet, fara plata, pot sa imi conving potentialul public sa se uite si la viitorul episod, si nu la emisiunea concurentei. Deci puncte de audienta mai bune pentru show. Plus promouri la alte emisiuni de acelasi tip daca am chef. Plus publicitate. Plus cross-selling – cei care vor sa cumpere DVD-urile (calitate superioara + bonusuri).

Canibalizare? Nu cred. Citeam ca anul trecut, favoritul inainte de Oscaruri era Munich al lui Spielberg. Disney – compania producatoarea – si-a luat insa atatea protectii cand a facut DVD-urile pentru cei care voteaza incat peste 25% din votanti nu au reusit sa le ruleze pe playerele lor. Probleme de DRM, criptare etc. A castigat Crash care a trimis DVD-urile fara nici un pic de protectie, fara control excesiv al listelor etc. Pe termen lung cine a pierdut bani? Oricum ambele filme erau deja pe file-sharing.

Sa luam pe de alta parte: South Park. Longevitatea sa se datoareaza si faptului ca se raspandeste viral. Si pe termen lung asta inseamna marketing bun si ieftin, deci profituri mai mari.

Intr-o fraza: sa pui continutul vechi care oricum nu mai aduce bani deloc sau aproape deloc sa impinga la remorca continutului prezent mi se pare o cale foarte buna pentru marii posesori de continut.

Comments

Midtail is the cool tail

Vorbim de video si de muzica: In viziunea mea nu cele 30 de hituri ale momentului fac cei mai multi bani, dar nici tonele de chestii home-made. Midtail is the name of the game. Agregarea de continut trebuie sa se bazeze mai ales pe asta. La youtube lumea nu se ducea in primul rand sa se zgaiasca la aldolescenti scalambaiti, ci sa vada content profesionist care insa nu e pe toate drumurile: de tipul videoclipuri, documentare and so on. Dar mai ales videoclipuri, sa fim seriosi.

Ce se intampla insa cand Viacom cere retragerea a peste 10000 de videouri de pe YouTube? Baietii grei din media or sa se prinda pana la urma ca ei inca pot sa faca jocurile daca stiu cum sa joace cartea continutului.

Viziunea mea despre video: mai degraba placeshifting/timeshifting plus o mai mare varietate de continut preexistent (cum ar fi seriale vechi, muzica veche, talk showuri vechi). Nu cred cu sfintenie in user-generated content pe partea asta. Sau maxim 25% o sa fie consumtie de user-generated content. Daca inainte era sa zicem 90% mainstream hits si 10% continut nisat, pe viitor o sa fie ceva de genul 40% mainsteam hits, 30% old mainsteam content, 20% continut nisat si 10% home-brewed content.

Si o intrebare? Le scoate Google sau pleaca la razboi cu Viacom? Dificil. Cu alte cuvinte se risca sa fie un nou Napster, dar cu mult-mult mai multa putere financiara? Si daca da, fac alianta greii din media traditionala?

Comments