Archive for December, 2006

Ne vedem la anu’ (in UE)

Uite ca a trecut si 2006. A fost anulul cocosului de blog, cum ar zice chinezii. Urmeaza anul dragonului de iVideo, probabil. Si poate anul maimutei Wee, pe partea de entertaiment.

De fapt, sa vedem cu ce suprize vine Apple in ianuarie. M-ar tenta un telefon nou, dar sunt un pic cam sceptic pe partea astea: prea multe standarde diferite (GSM, CDMA, DoCoMo), zone intregi in care telefonele se vand numai prin carrieri (in Japonia nici nu au numele producatorului pe ele), piata mult mai matura ca cea a mp3 playerelor. Dar hai ca divaghez.

Va doresc un an foarte misto. Si sa mai aveti macar din cand in cand timp de voi. Stateam si ma gandeam zilele astea ca din cauza grabei parca si bucuriile si supararile noastre sunt superficiale.

So have fun, people. It’s all about fun, nu? Apropo de asta, cine are chef sa mearga la concertul Genesis de la Budapesta din iunie?
Si nu uitati: People don’t buy drills because they need drills; they do it because they need holes. It’s not about building a perfect drill 😉

Comments (2)

Site, SuperSite, SuperTrooperSite

Primele 15 banci din Romania, cu o cota de piata de 89,5 %, au obtinut o medie generala de 64.73 pentru prezenta online (maximul fiind de 100).

Cine ofera mai multe informatii, cine are RSS Feed, cine propune un program de fidelizare pentru populatia tanara, cine ofera newsletter, cine are multe pagini, cine are mobile banking, cine afiseaza dictionare de termeni sau tutoriale ? Noi am ajuns la concluzia ca BRD are cea mai buna prezenta virtuala.

Prin ce s-au diferentiat primele banci din noul studiu de caz realizat de Tree, puteti citi nu doar aici, ci si in Banii Nostri, pe Bank News, Free News si Studii de caz.

Comments

Ca sa nu credeti ca vorbim de hype

Am aruncat o privire pe postul anterior si mi-am dat seama ca poate fi citit si in cheia hype/pompieristica. Behold the Grid Computing!

Uite un fragment din (celebra, dar prea putin citita) What is Web 2.0 a lui Tim O’Reilly:

Operations must become a core competency. Google’s or Yahoo!’s expertise in product development must be matched by an expertise in daily operations. So fundamental is the shift from software as artifact to software as service that the software will cease to perform unless it is maintained on a daily basis. Google must continuously crawl the web and update its indices, continuously filter out link spam and other attempts to influence its results, continuously and dynamically respond to hundreds of millions of asynchronous user queries, simultaneously matching them with context-appropriate advertisements. It’s no accident that Google’s system administration, networking, and load balancing techniques are perhaps even more closely guarded secrets than their search algorithms. Google’s success at automating these processes is a key part of their cost advantage over competitors.

It’s also no accident that scripting languages such as Perl, Python, PHP, and now Ruby, play such a large role at web 2.0 companies. Perl was famously described by Hassan Schroeder, Sun’s first webmaster, as “the duct tape of the internet.” Dynamic languages (often called scripting languages and looked down on by the software engineers of the era of software artifacts) are the tool of choice for system and network administrators, as well as application developers building dynamic systems that require constant change.

Daca admitem ca etapa software-ului ca artefact s-a dus, iar locul i-a fost luat de software-ul ca serviciu, e evident ca si pe partea de hardware e nevoie de mult-mult mai multa flexibilitate. Practic, grid computing asta asta face: include hardware-ul in aplicatie.

Comments (2)

Grid computing si comodizarea serviciilor internet

Lucram in perioada asta la un proiect de upgradare a unor sisteme in paradigma grid computing. Paradigma asta merge foarte bine cu filosofia web 2.0. Uite, Google a ajuns la putere pe valul computing as commodity. Adica in momentul cand costul hardware-ului obisnuit a ajuns sa fie atat de scazut incat, prin punerea la comun, sa merite sa inlocuiasca supercomputerele. Iar poate cel mai important avantaj tehnologic al Google este capacitatea mare de stocare/procesare plus high availability: adica Google OS. Ansamblul de computere din datacentere plus software-ul catre coordoneaza leviatanul.

Pe de alta parte deja avantajul asta incepe sa se cam duca. Now we have grid computing. In care nu mai conteaza deloc ce hard pui. Cel mai cunoscut serviciu de grid este cel de la Amazon (Elastic) dar mai sunt si altele. Ideea este ca orice firmulita desteapta sau grup de pusti inteligenti poate sa faca acum chestii misto si sa scaleze resursele o data cu succesul. Dupa cum stiti problema cea mai mare e scalabilitatea la numar mare de requesturi/utilizatori/date procesate. Fireste, nu dispar total problemele de rasnit numere mari.

Dar sa nu o lungesc: ideea e ca in epoca in care puterea de computare o sa se livreze la fel ca energia electrica, ideea inovatoare si executia ei vor conta din ce in ce mai mult. Nu trebuie sa te gandesti la constructia hidrocentralei decat dupa ce ajungi cu atelierul la dimensiunile unei fabrici mari si vrei sa scazi costurile de operare.

Comments